|
Bâzdâbocul după Jabberwocky, de
Lewis Carroll Dădeau în plopot țopi asprili, Trombind, borțind prin ierboteci. Stifoșii stupureau sporili Și muimele zglăveci. „Băiete, fugi de Bâzdâboc, De fălci și ghiare care-nșfacă, De-naripata Cotârjacă Și de hidosul Croc!” El apucă un harpiduc Și-n murmur prunic de coprus, Se tăvăli sub pomul Huc Căzând pe gânduri dus. Pe când stătea cu gând luptor, Cel Bâzdâboc cu ochi de pară Veni dinspre pădurea rară Hulbărisind de zor. Un-doi! Un-doi! Și-așa, și-așa! Cu harpiducul îl sfâșie Și-l lasă fără scăfârlie Și ploncăie în șa. „Pe Bâzdâboc l-ai crust! Ce zi! Te-mbrățișez, băiat frumos, Sorinescent. Calc! Calos!” Și vesel, sfârcoti. Dădeau în plopot țopi asprili, Trombind, borțind prin ierboteci. Stifoșii stupureau sporili Și muimele zglăveci. |